File pentru scrinul meu

„Apă pe mâini” (volumul „Străinului”), în interpretarea unor elevi de clasa a XII-a de la Liceul Dimitrie Negreanu, prof. Liana Andronic

Niciodată nu mi-au plăcut podurile
n-am trecut nici dedesubt, nici deasupra lor
ştiam că acolo e capătul
şi voi ajunge în ape.
de m-ai ţine de mână
mi-ar muri teama
cu tine mi-aş împlini destinul
aş trece într-o altă etapă a vieţii
dincolo de ea.
de ce mă laşi să mor,
străinule?
când mă vei căuta,
vei rămâne cu apă pe mâini

Magdalena Chelaru

„În această poezie, autoarea vrea să să pună în evidență sentimentele unei persoane după o despărțire, îndepărtarea de ființa iubită. Chiar de la începutul poeziei se remarcă negația niciodată, care poate duce cu gândul la faptul că poeta nu a crezut vreodată că va ajunge la stadiul de a-și pierde iubirea pierde, dar visul frumos s-a spulberat.

Un alt motiv care poate duce cu gândul la despărțire este chiar podul, semnificația lui fiind  trecerea de la o viață la alta sau, în acest text, mai poate simboliza trecerea de la un sentiment la altul fără voia ta. Odată cu trecerea peste acest pod ajungi la capăt, acest capăt ar putea reprezenta uitarea persoanei iubite sau pierderea ei.

Podul ar putea putea semnifica pierderea persoanei iubite, dar apare motivul apa, care, într-un vis creat de imaginația poetei, ar putea avea două interpretări importante. Unul ar putea fi apa ca licoare ce te readuce la viață, te reînvie, ca pasărea Phoenix, iar cel de al doilea – apa ca spălare, curățare a sentimentelor. În imaginația ei, în lumea visată de ea, poeta crede  că doar dacă o va ține de mână teama i-ar dispărea și tot ce și-ar dori s-ar îndeplini alături de el, dar realitatea e cruntă.

De ce mă lași să mor, străinule? – de aici se poate deduce că străinul ar putea avea două înțelesuri: 1) străinul nu este decât o nălucă născocită de imaginația poetei, bărbatul pe care ea și l-ar dori și pe care l-ar iubi; 2) străin – în adevăratul sens al cuvântului, dacă această persoană există doar cu ajutorul apei care curață sentimentele; el ar putea fi doar un necunoscut, din cauza a tot ce a îndurat ea, după plecarea lui devenind un străin.

Formula de încheiere a poeziei este un avertisment, dar poate fi interpretată și ca o amenințare: când mă vei căuta, / vei rămâne cu apă pe mâini, dar aici poate fi interpretată și ca un blestem, dacă ființa iubită se va întoarce – va rămâne doar cu lacrimile pe mâini, apa din acest vers putând simboliza lacrimi, părerea de rău pe care el o va resimți și care se va vedea prin lacrimi.

După părerea mea, Apă pe mâini este o poezie de dragoste și luptă, pentru că se spune că dacă vei lupta, vei obține cele mai bune rezultate, indiferent pentru ce lupți, iar asta arată cât de puternic ești și cât poți rezista.”

Genta Sidor

„Poezia pune în valoare starea eului liric, aceasta fiind una de nemulțumire, de teamă în fața morții, neavând un ajutor care s-o salveze din fața acestui destin tragic.

Podul poate avea mai multe semnificații, el nu este doar o simplă cale de acces de la un mal al apei la celălalt, ci reprezintă și trecerea din lumea cunoscută într-o lume străină.

De m-ai ține de mână, / mi-ar muri teama reprezintă în viața eului liric străinul de care ea nu are parte, fiind singurul care o mai poate ține în viață. Străinul din viața ei lipsește, teama din sufletul ei poate fi spulberată de m-ai ține de mână, însă nefiindu-i alături, aceasta se pierde reproșându-i că va rămâne cu apă pe mâini.

De ce mă lași să mor este strigătul disperat al eului care tânjește nu doar după persoana iubită, ci și după acel ajutor care îi poate salva viața. Teama din suflet nu poate fi alungată, deoarece eul se teme nu doar de moarte, ci și de destinul ei.

Vei rămâne cu apă pe mâini reprezintă faptul că acel străin o va pierde, iar în urma ei va rămâne doar această apă, care semnifică nu doar viața, ci pentru autoare apa semnifică moarte, apa nu-i aduce decât sfârșitul.

Poezia reprezintă regretele eului asupra vieții, dar și asupra propriilor sentimente. Apa este, prin urmare, elementul care nu aduce viața, ci moartea de nepătruns. Eul liric evidențiază, astfel, sentimente și trăiri în fața morții.”

Lavinia Humeniuc

„Titlul poeziei sugerează pierderea pe care o suportă străinul în urma morții ființei iubite. Primele trei versuri indică starea de teamă pe care eul liric o manifestă față de trecerea podurilor, aceasta marcând trecerea eului liric într-o nouă etapă din viața sa și anume etapa spre lumea morții: Niciodată nu mi-au plăcut podurile,/ nu am trecut nici pe dedesubtul, / nici pe deasupra lor.

Următorul vers sugerează faptul că eul liric este mai mult decât conștient de ceea ce îl așteaptă dincolo de pod, iar dacă va păși spre acel drum nu se va mai întoarce nici dacă și-ar dori: știam că acolo e capătul. Versul și voi ajunge în ape marchează faptul că moartea este aproape, apa fiind numită substanța nașterii și a morții și simbolizând substanța din care toate formele se nasc ți în care toate se reîntorc. Apele au fost la început și tot ele revin la încheierea oricărui ciclu. Mai departe, eul liric i se adresează străinului, considerând că dacă  ar merge împreună cu el, străinul și-ar împlini misiunea care i-a fost pregătită: cu tine mi-aș împlini destinul. Întrebarea retorică: de ce mă lași să mor, / străinule? indică faptul că eul liric simte moartea ca fiind aproape, dar nu este obișnuit cu această idee și cere un ultim ajutor din partea străinului. Ultimele două versuri sugerează resemnarea eului liric și aducerea unui ultim cuvânt către străin: vei rămâne cu apă pe mâini.

Apă pe mâini este o poezie ce exprimă gândurile melancolice, dar pline de dragoste ale autoarei.”

Ionela Roxana Toma

„Autoarea simte nevoia de a fi cineva lângă ea, pentru a o ajuta să treacă într-o altă etapă a vieții sale și a-și îndeplini destinul: cu tine mi-aș împlini destinul. Ultima parte a poeziei exprimă dezamăgirea autoarei: de ce mă lași să mor, / străinule?, dar și regeretul că atunci când va fi căutată, cel care o caută va rămâne cu apă pe mâini, apa simbolizând moartea și locul unde ea a trecut în altă lume și voi ajunge în ape.”

Ramona Damaschin

„Tema poeziei exprimă trecerea unei alte etape din viața autoarei și consecințele pe care le are aceasta asupra stărilor ei interioare. Prima secvență a poemului exprimă concentrat ideea de trecere a unei vieți, podurile semnificând trecerea unei alte etape, la capătul căreia se află moartea (știam că acolo e capătul / și voi ajunge în ape), apa sugerând spălarea sentimentelor sau clipele frumoase pe care autoarea le-a trăit. Capătul podului ar putea simboliza sfârșitul unei iubiri. În ultima secvență, reiese teama eului liric de a nu își putea împlini destinul alături de persoana iubită, ultima speranță pe care o mai are moare și din acest motiv, se distanțează de lumea vie.”

Lenuța Mătrescu

„Poezia exprimă o stare de teamă, de singurătate. Podul reprezintă drumul către moarte, o trecere de pe tărâm uman către un tărâm al necunoscutului. Apa este un element vital, înseamnă viață, puritate, dar în concepția poetei, apa semnifică moarte, un mijloc de purificare a sufletului și a trupului. Eul liric pare îngrozit de pod, îi este teamă, deoarece odată cu trecerea lui, va cădea în gheara morții (apa), dar aceasta nu dorește ca viața să i se sfârșească și simte nevoia unui ajutor de a trece în altă etapă a vieții în care să își împlinească destinul. Deși podul este un ajutor pentru a trece peste o apă, pentru poetă este ca un scurt drum către moarte.

Poezia Apă pe mâini exprimă sentimentul de teamă , dar și de pierdere a iubirii.”