Arhive pe etichete: Locul unde îngerii aţipesc

Punctul căprui dintre două suflete

O singură femeie a iubit la tine
nebunia din ochii mei.
unei singure femei
ochii mei îi amintesc de tine,
deşi împart nuanţa cu ea,
nu i se curăţă ochii de tine
nici când plânge.
o singură femeie
nu va plânge deloc
când vei închide ochii

6 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc

De câte ori te scriu, te şterg

Acum un sfert de veac,
un stilou şi o carte
m-au fascinat, erau pe-o tavă
şi le-am furat.
le ţineam, strâns la piept,
ca şi cum erau firul
ce mă leagă de viaţă.
am început să scriu,
să curgă cerneala,
paginile au prins suflet,
cum se adună tristeţile
pe frunte.
de-o vreme, nu pot întoarce fila,
parcă sunt Ana zidită în ea,
mâinile nu reuşesc să o mişte
nici înainte, nici înapoi,
ceas ce-a uitat ora.
un singur cuvânt chinuie albul.
te şterg, tată,
să pot da pagina,
bine că am ales atunci
şi radiera

4 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc

Să nu căutăm vinovaţii

Nu, nu-s genul care să caute vinovaţi,
sunt obiectivă când e vorba de mine,
tu ştii lucrul ăsta cel mai bine,
probabil ochii şi durerea-s ca ai mamei,
greşelile şi teama de viaţă
ţi le-am tras la indigo.
da, tată, despre tine vorbesc
şi nu, între noi nu e o relaţie puternică,
de-ar fi aşa, poatel, n-ar fi invizibilă,
nu mă refer acum, ci în ani.
tată, tată, ai să regreţi că te numeşti aşa,
când ai să vezi de ce trage iadul de tine
şi eu nu văd ce s-ar fi putut simţi

6 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc

Pentru tot ce sunt, îţi mulţumesc

Îţi mulţumesc, tată,
pentru neîncrederea mea în iubire,
pentru că mi-e teamă
să nu-mi fac fericiţi copiii,
să le ofer până şi luna.
îţi mulţumesc, am învăţat
iubirea poate dura trei luni,
trei ani, în cel mai bun caz;
copilul e marcat viaţa asta
şi nu poţi şti sigur
dacă în viitoarea
păşeşte cu dreptul.
îţi mulţumesc, nenorocitule,
pentru lecţia asta de viaţă

11 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc

Prefer să te iubesc nenăscut

Iubesc atât de mult copiii
încât nu vreau să dau naştere vreunuia
să fie dezamăgit de ce părinţi are,
să-şi fi dorit să se nască într-o altă casă
în care nu respiră dragostea sălbatică;
doar liniştea din ceruri.
îi iubesc prea mult
să-i las să sufere că mama nu e Venus
sau varianta feminină a lui Einstein
sau doar pentru că nu avem
aceeaşi definiţie a instinctului matern.
mai bine mă omor pe mine
înainte să le omor visele
sau să trăiască într-un cămin
cu durerea unui suflet
de dincolo

11 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc

Etapele durerii

Poate că vorbesc aşa mult despre moarte
ca să n-o primesc cu lacrimi când apare
să nu o neg, să nu scot flăcări pe nări,
să nu caut vinovaţi aici sau dincolo,
sau să adun tristeţea cum îşi numără
bătrânii regretele.
poate când mă voi obişnui cu ea
şi vom împărţi acelaşi suflet,
voi vorbi despre viaţă
pentru a o accepta

4 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc

Două mâini pentru o rugă

Recidivez când e vorba de tine
te las să mă scrii ca pe un roman
mereu de la început
ca pe o poveste fără sfârşit
în care, eu sunt pământul, tu ploaia
mă speli, mă ştergi cu nori,
de fiecare dată când apare vreun fir de praf
ne reinventezi,
alteori, ne rescrii de dragul începutului.
sunt jumătate de când mă scrii
nu pot păşi fără tine,
nu mă pot ruga pentru noi
decât cu tine,
cealaltă jumătate

5 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc