Un altfel de exil

Te simt în mine
ca pe o rană deschisă, sângerândă uneori.
alteori, în vârtejul lumii, în întunericul din oameni,
te cicatrizezi, dar nu-ți părăsești locul.
parcă îmi tragi mereu semnale de alarmă
că nu ai să mă lași niciodată.
te port ca pe o icoană duminica
și mă minunez de fragilitatea ta,
când îți uit esența,
mă simt însemnată în inimă
cu un fier roșu și rușinos,
proscrisă muritoare.
oamenii râd, se miră, se dau înapoi,
calcă de-a dreptul peste tine,
se închină când văd
urmele tale în mine.
poate am să mă vindec odată și-odată de tine,
blestem ce-ți spui Sensibilitate

Spin străinului

Mă cauţi din veac în veac
la poarta visului
să vezi dacă mai sunt acolo
în aşteptarea cuvântului.
ţi-e teamă, străinule,
de tine, de mine,
ţi-am intrat în suflet ca un spin
şi te retragi în lumea ta,
acoperindu-te.
nu trebuie să fiu şaman,
Freud sau Jung
să ştiu ce înseamnă asta.
să-ţi fie teama stare naturală
nu am să scot spinul
niciodată