Arhive pe etichete: durere

Lecţie despre suflet

Dacă sufletul ar sângera
de fiecare dată când este rănit,
ce culoare ar avea sângele vârsat,
cum ar arăta rănile? s-ar vindeca?
de fiecare dată când privesc cerul
văd durerea sufletelor fulgerate,
norii încearcă să şteargă rănile.
nimeni nu ştie câte cicatrici
poartă un suflet.
nici măcar sufletul nu le ţine socoteala.
cerul musteşte de nori,
indiferent de anotimp

6 comentarii

Din categoria Blog

Tata

Un singur virus îl purtăm cu noi
de când deschidem ochii,
ne urmăreşte peste tot şi uneori
ne aminteşte că e acolo.
ne trezim cu el, adormim cu el.
nu e grav, stai liniştită,
nu doare. doar sufletul plânge
pentru cei ce rămân în spate
cu virusul în priviri.
nu plânge, copila mea,
toţi purtăm boala asta cu noi,
ne ţine de mână de când ne naştem,
îmi spune tata, de pe patul de spital.
se moare o singură dată.

4 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc

Lecţia de muzică

Viaţa începe cu un concert şi cu lacrimi.
primul recital îl oferim mamei:
aşteaptă cu sufletul la gură
să-i cântăm ceva de cum ne vede.
nu ştiu de ce îi place şi cum de nu surzeşte,
ba chiar plânge de fericire
la primele noastre serenade nocturne.
mama se bucură când e toamnă,
îmi spune că frunzele coboară
chemate de valsul inimii mele,
de palmele pe care le întind spre cer
ca înspre o harpă.
nu-i place când mă izbesc de nori,
cad pe pământ şi-mi julesc genunchii,
spune că tobele nu-s pentru mine.
trece timpul pe lângă noi fără să ne dăm seama:
nu avem nevoie de concertele altora.
noi suntem orchestra şi ne suntem suficienţi.
mamă, viaţa se termină cu alt concert
şi lacrimile sunt de durere.
ce spui de un penultim recital?

2 comentarii

Din categoria Blog

Ciorchine de struguri

Unele dureri rămân vii,
mereu de veghe,
te înfrână să te bucuri,
te lasă inert în faţa zâmbetului
şi te întrebi când ai uitat diferenţa
dintre virgulă şi punct.
un singur om poate arunca
în tine cu tot umanul din el,
fără să ştie câte vânătăi
îţi lasă.
aştepţi în zadar să vezi
sipetul de cicatrici,
până şi viţa de vie
te aseamănă
unui ciorchine de struguri

4 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc

Portret

De când m-am născut sunt cu un pas mai aproape.
am deschis ochii, durerea mă legăna pe picioare
mă iubea ca o mamă ce şi-ar uita visele pentru pruncul ei,
mă iubea ca un bărbat ce ar culege stele de mare
le-ar înşira pe nisip, sub forma unui cerc, pentru mireasa lui.
atât de pătimaş, de violent şi posesiv era fiorul ei
nu a suportat niciodată oameni prin preajma mea.
mi-a alungat tatăl, mi-a îndepărtat mama,
nu a lăsat bărbaţii să se apropie de mine
era suficient că desena râuri pe chipul meu, pe mine,
ce conta dacă erau din vina sau datorită ei?
durerea mă iubeşte cum nu a făcut-o nimeni niciodată,
necondiţionat, e mereu acolo, în gânduri, în fapte
şi în pleoapele mele umflate de nesomn şi plâns.
e cea mai bună prietenă a mea,
m-a pregătit necontenit pentru întâlnirea finală.
De când m-am născut sunt cu un pas mai aproape.

7 comentarii

Din categoria Locul unde îngerii aţipesc

Sub pământ

E-atâta linişte în jurul meu
de-aud tânguirea lunii,
bocitoarea
de dincolo de cer.
mă-ntreb, străinule,
e moartea promisă la-nceput?
nu-i nimeni să-mi vadă
lacrima ce se apleacă
spre pământul ce-mi va ţine de cald
la noapte.
nu-i nimeni să mă ia de mână,
să-mi arate o stea căzătoare,
să o prindă,
să mi-o arunce în ochi
sub pământ să nu fie
întuneric.

6 comentarii

Din categoria Străinului

Confesiune

Mi-a intrat un spin în talpă
mi-am aşezat degetul pe buze
să nu-mi auzi durerea.
mi s-a lipit de suflet
oprind cuvântul,
nu mă lăsa să te scriu,
străinule.
îmi tremurau genele
lacrima mea să te anunţe
pot dărâma orice zid,
numai să ajung la tine
sunt trandafiri mii
nu toţi spinii ucid

2 comentarii

Din categoria Străinului

Spre tine

Toate gândurile mă duc în visul tău
mă târăsc ca pe o sclavă,
lanţuri la mâni şi picioare.
mă împiedic de vârfurile munţilor,
tălpile mele înroşesc gheaţa,
trupul mi-e vlăguit,
ochii mi-s roşii de plâns,
doar în păr mai am stele.
străinule,
cum mă poţi iubi aşa?
mi-ai omorât frumuseţea,
să nu mă laşi
să fac drumul înspre tine
în zadar

3 comentarii

Din categoria Străinului

Chemarea demonilor

Te-aud în miez de noapte
îţi rupi părul cu atâta patos
încât durerea mă strabate,
îl împleteşti şi-arunci funia după mine
să mă aducă aproape
să te scap din ghearele coşmarului
să-ţi ating fruntea cu degetele
în conturarea unui vis
să-ţi poţi odihni gândul.
străinule,
sunt pe drumul spre casă.
întind năvodul între cer şi pământ
să prindă el demonii
ce-ţi chinuie realul din vis.
doar aşteaptă-mă
nu ştiu de sunt veacuri între noi
sau lumi străine de mine,
îţi voi atinge fruntea
apoi, voi scrijeli pereţii
să las acolo
orice urmă

5 comentarii

Din categoria Străinului

Să nu mă uite copilul

Nu mă spânzura Doamne de curcubeu
nu vreau să văd de sus durerea
brazilor mei din copilărie
mâine vor simţi căldura infernului
când va clătina din cap pământul
înspre lună.
nu vreau să mă uite copilul
sau să mă creadă plecată în lume
vreau să fiu jos,
să-mi ţin copilul în braţe
înainte de căldura dezastrului
să o simtă pe a mea

(poem din volumul Sipetul din Călineşti)

6 comentarii

Din categoria Sipetul din Calinesti