Când cuvintele o iau razna

Lecţie despre schimbare

Nu ştiu ce e mai important,
dacă să-ţi schimbi trecutul
sau să ai o idee despre ce înseamnă
viitorul.
poate ce va urma e o continuare a trecutului
şi atunci, nu-ţi rămâne decât să te întrebi
de ce durerea e o stare continuă.
în singurătatea literelor, a cărţilor
care au ajuns să te sufoce,
poveşti de dragoste fără happy end,
îţi spui că mai bine ai fi o poveste
decât să te trăieşti pe tine,
uitând, în final,
propria-ţi viaţă.
n-ar fi rău să vezi că mai există
şi alte zile după viitorul
de mâine.
schimbă povestea cu alta.
ştiu că nu-ţi plac coşmarurile

Chemarea demonilor

Te-aud în miez de noapte
îţi rupi părul cu atâta patos
încât durerea mă strabate,
îl împleteşti şi-arunci funia după mine
să mă aducă aproape
să te scap din ghearele coşmarului
să-ţi ating fruntea cu degetele
în conturarea unui vis
să-ţi poţi odihni gândul.
străinule,
sunt pe drumul spre casă.
întind năvodul între cer şi pământ
să prindă el demonii
ce-ţi chinuie realul din vis.
doar aşteaptă-mă
nu ştiu de sunt veacuri între noi
sau lumi străine de mine,
îţi voi atinge fruntea
apoi, voi scrijeli pereţii
să las acolo
orice urmă

Când moliile plâng

Mereu ferecată ţineai uşa-aceea
chiar şi de Paşti sau de Crăciun
aveam coşmaruri c-o fi vreun căpcăun
de care mă fereai

stăteam şi mă uitam la mucegai
şi la păianjenul acela mare
din mână cartea să mi-o iei vroiai
ând molia plângea a remuşcare

în dimineaţa-aceea, cu gust de tresărire
cheia – căzută-n amintire
deschisei uşa, scârţâi-a ceai de pir
uşa ceea… dădea-nspre cimitir

 

9 martie 2011