Noaptea e cel mai fericit moment al zilei.
mă visez fluture în loc de monstru
şi plutesc spre lumi ce nu seamănă a iad.
poposesc pe fiecare floare cu iz de copilărie,
mă oglindesc în apa cu formă de cer
să fotografiez raiul. în mişcare. mi-e teamă
de zori, de revenirea monstrului de care fug toţi.
în realitatea mea sunt mii de fluturi;
stau cuminţi, prietenoşi la fereastra închipuirii.
în noaptea mea, nu sunt niciodată singur.
mi-e teamă de trezirea simţurilor mele;
urăsc lumina. oriunde mă uit,
afară, pe flori sau în mine,
văd doar omizi
Raluca Pavel 