Poate ești tu, primul care citește,
străinul meu.
te regăsești în visul meu
despre mare, vânt și ploaie,
te depărtezi de nordul meu,
apoi, te suprapui
ca o mască venețiană.
te apasă cerul, străinule,
doar privirea mea
îl oprește
să nu te strivească.
poate ești tu, ultimul care mă citește,
străinul meu
Raluca Pavel 