Dacă sufletul ar sângera
de fiecare dată când este rănit,
ce culoare ar avea sângele vârsat,
cum ar arăta rănile? s-ar vindeca?
de fiecare dată când privesc cerul
văd durerea sufletelor fulgerate,
norii încearcă să şteargă rănile.
nimeni nu ştie câte cicatrici
poartă un suflet.
nici măcar sufletul nu le ţine socoteala.
cerul musteşte de nori,
indiferent de anotimp
Sângele vărsat dintr-un suflet rănit
are culoarea cristalină ca roua dimineţii,
deoarece acest sânge sunt lacrimile care curg ca o ploaie
din norii durerii sufletelor fulgerate…
🙂
ce dak curge sange din ranile murdare,ce dak neputinta va naste disperare?pe ranile ce dor vei pune iarasi sare,crezand ca asta data nu doare-atat de tare……
sufletul săngerează şi lacrimi, dar, mai adesea, cuvinte…
Cam aşa… 🙂
Coplesitor poem !
Sufletul poarta in el infinite suferinte,ascunzandu-si cicatricile… asa este el construit… fiecare cicatrice il intareste si-i da putere spre alte zvarcoliri ale vietii ..
INSPIRATIE SI SPOR,DRAGA RALUCA 🙂