Nu există colţ al sufletului
prin care să nu-mi fi umblat,
cu urme de rai pe tălpi.
nu există cuvânt de iubire
pe care să nu-l fi simţit,
iar cele nerostite
au rupt spinii trandafirului,
în semn de rugăciune
pentru noi.
minunea mea,
te-asemăn luceafărului,
o dragoste ca a noastră
nu se poate numi decât
poveste fără sfârşit.
voi ţine în palme inima
trandafirului
apoi, îţi voi întinde mâna
să rescriem perfecţiunea
Raluca Pavel 
Atata sensibilitate!
Multumim !!!
„…cuvinte nerostite au rupt spinii trandafirului.” – Frumos, felicitari !:*:*
o dragoste ca a noastră
nu se poate numi decât
poveste fără sfârşit.
voi ţine în palme inima
trandafirului
apoi, îţi voi întinde mâna
să rescriem perfecţiunea
Ce poate fi mai frumos decat o viziune ca asta a dragostei ?! Sunt, de fiecare data, surprins de imaginile poetice pe care le gasesc aici…
Sper să nu dezamăgesc nici de acum înainte 😀
Mulţumesc frumos! 😀