Îţi mulţumesc, tată,
pentru neîncrederea mea în iubire,
pentru că mi-e teamă
să nu-mi fac fericiţi copiii,
să le ofer până şi luna.
îţi mulţumesc, am învăţat
iubirea poate dura trei luni,
trei ani, în cel mai bun caz;
copilul e marcat viaţa asta
şi nu poţi şti sigur
dacă în viitoarea
păşeşte cu dreptul.
îţi mulţumesc, nenorocitule,
pentru lecţia asta de viaţă
Anunțuri
La mine este si mai trist,
eu nu mi-am cunoscut tatal !:(
ar trebui sa fie o lectie de viata,tu sa nu faci cea ce ai vazut,capu sus mereu,chiar daca doare el nu merita postul astaai vazut,capu sus mereu,chiar daca doare el nu merita postul asta
Oare pentru ca un cutremur a darâmat casele oamenii nu mai trebuiau sa construiasca altele ? CU experienta au construit altele mai rezistente. Din experienta ta, poti sa faci ce trebuie si mult mai bine. Ai spus ce trebuia, adevarul sitirii tale si bine ai facut. E întotdeauna o usurare si un ajutor ca sa-ti faci un doliu si sa întorci pagina asta din viata. Acum trebuie sa mergi pe drumul tau, normal, pe care îl meriti. Trei poezii pline de durere cu cuvinte care trebuiau spuse cu toata violenta durerii sentimentelor. Bravo Dna Raluca.
Domnule Manoliu, nu vă ştiam povestea! Mă bucură însă mult faptul că sunteţi un luptător 🙂
Ove, mereu învăţăm de la oameni câte ceva. De la unii cum e bine să facem, de la alţii ce nu e bine să facem. 🙂
Domnule Carol, mă bucur dacă am reuşit să transmit ceva cu poezioarele astea 3, le-am vrut dure şi răscolitoare. 😀
Multumesc ca ai raspuns 😀
Multumesc pentru raspuns,! 😀
Mulţumesc pentru atenţia voastră 🙂
uneori mai bine fara, decat un nenorocit pe viata…
Pentru tot ce sunt, va multumesc MAMA SI TATA !!!
Multumesc, 19 Trandafiri, pentru aceasta poezie coplesitoare :)))
Raluca, versurile astea ar trebui prelucrate intr-un filmulet, impotriva violentei si rulate in intreruperile probramelor TV preferate de barbati.
… 😦 Sau chiar împotriva indiferenţei…