M-am născut cu stele în păr,
cu zăpadă în ochi,
apă de mare pe buze,
m-am născut bătrână.
am degetele negre,
de cât am căutat moartea
prin toate ascunzişurile
în zadar
m-am sinucis înainte să te naşti
de teamă că nu am să merg alături de tine
niciodată.
m-am sinucis să-mi păstrez visul despre noi
viu
Raluca Pavel 
Mi-ai adus aminte cu poezia asta, de unul din monologurile lui Hamlet.
„To die, to dream… What can a man dream in the night of death ?… ”
Cred ca e mai bine sa visam si sa realizam visele când suntem vii…
Bun gasit, Raluca !
Mulţumesc, doamna Lenuţa! :*
m-am legat de uterul mamei cu nişte sârme
şi nici prin gând nu-mi trecea că mai apuc
să văd lumina.
cineva să mă târască înapoi
cât încă mai suport
lumea
care te strânge ca o ghiară.