Când moliile plâng

Mereu ferecată ţineai uşa-aceea
chiar şi de Paşti sau de Crăciun
aveam coşmaruri c-o fi vreun căpcăun
de care mă fereai

stăteam şi mă uitam la mucegai
şi la păianjenul acela mare
din mână cartea să mi-o iei vroiai
ând molia plângea a remuşcare

în dimineaţa-aceea, cu gust de tresărire
cheia – căzută-n amintire
deschisei uşa, scârţâi-a ceai de pir
uşa ceea… dădea-nspre cimitir

 

9 martie 2011

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Sipetul din Calinesti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s